Biopsie cutanată

Ce este biopsia cutanată?

Biopsia cutanată este o procedură prin care medicul prelevează o porțiune de piele sau îndepărtează complet o formațiune, pentru ca țesutul să fie examinat la microscop de medicul anatomopatolog.

Proba poate include, în funcție de problema investigată:

• epidermul;
• dermul;
• țesutul subcutanat;
• întreaga leziune;
• numai o regiune reprezentativă a acesteia.

Biopsia poate fi utilizată pentru investigarea tumorilor cutanate, a bolilor inflamatorii, a unor infecții și a altor modificări care nu pot fi diagnosticate cu suficientă certitudine numai prin examinare clinică.

Procedura este realizată, de regulă, sub anestezie locală. Pacientul rămâne conștient, iar regiunea tratată este amorțită înaintea prelevării.

De ce poate fi necesară o biopsie?

Biopsia poate fi recomandată atunci când medicul trebuie:

• să confirme sau să clarifice un diagnostic;
• să diferențieze două afecțiuni cu aspect asemănător;
• să investigheze o leziune suspectă;
• să stabilească dacă o formațiune este benignă sau malignă;
• să determine tipul unei tumori;
• să evalueze profunzimea unei leziuni;
• să investigheze o inflamație persistentă;
• să confirme o infecție;
• să analizeze o afecțiune care nu răspunde la tratament;
• să aleagă conduita terapeutică potrivită.

Examinarea clinică și Dermatoscopia pot orienta diagnosticul, dar analiza microscopică a țesutului este necesară atunci când natura formațiunii rămâne incertă sau există suspiciunea unui cancer cutanat.

Recomandarea biopsiei înseamnă automat cancer?

Nu.

Biopsia este o metodă de diagnostic și poate fi recomandată inclusiv pentru:

• confirmarea unei leziuni benigne;
• identificarea unei boli inflamatorii;
• diferențierea unei infecții de o inflamație;
• investigarea unei erupții persistente;
• evaluarea unei modificări a scalpului sau unghiei;
• excluderea unei tumori;
• clarificarea unei leziuni cu aspect neobișnuit.

Numeroase formațiuni biopsiate nu sunt canceroase. Procedura este recomandată tocmai pentru a evita stabilirea tratamentului numai pe baza aspectului exterior.

Ce afecțiuni pot fi investigate?

Biopsia cutanată poate contribui la diagnosticul unor afecțiuni precum:

• tumori cutanate benigne;
• keratoze și leziuni precanceroase;
• carcinom bazocelular;
• carcinom spinocelular;
• melanom;
• dermatite și eczeme;
• psoriazis;
• boli buloase;
• vasculite;
• lupus cutanat;
• infecții fungice, bacteriene sau atipice;
• afecțiuni ale foliculilor de păr;
• alopecii;
• modificări ale unghiilor;
• boli ale țesutului conjunctiv;
• leziuni cu diagnostic clinic incert.

Rezultatul trebuie interpretat împreună cu aspectul clinic, istoricul pacientului și localizarea leziunii. În anumite situații, anatomopatologul poate solicita colorări speciale, teste suplimentare sau o probă nouă.

Când poate fi recomandată biopsia unei leziuni?

Biopsia poate fi indicată dacă o formațiune:

• este nouă și continuă să crească;
• își modifică forma sau culoarea;
• prezintă margini neregulate;
• diferă de celelalte leziuni;
• sângerează fără un traumatism evident;
• formează repetat cruste;
• se ulcerează;
• nu se vindecă;
• provoacă mâncărime sau durere persistentă;
• reapare după tratament;
• are un aspect clinic sau dermatoscopic neclar;
• nu răspunde la tratamentul prescris;
• necesită confirmare înaintea unei proceduri definitive.

O formațiune suspectă este evaluată mai întâi clinic și, când este potrivit, dermatoscopic. Medicul stabilește apoi dacă aceasta poate fi monitorizată sau dacă este necesară prelevarea țesutului.

[IMAGINEA 1 – Evaluarea unei leziuni înaintea biopsiei]

Poziție recomandată: după secțiunea „Când poate fi recomandată biopsia unei leziuni?”

Tipul imaginii: fotografie medicală discretă în care medicul examinează o leziune cutanată înaintea prelevării, fără sânge și fără prezentarea explicită a procedurii.

Format recomandat: orizontal, aproximativ 3:2.

Text alternativ:

Evaluarea medicală a unei leziuni înaintea biopsiei cutanate

Legendă opțională:

Aspectul, localizarea și profunzimea probabilă a leziunii contribuie la alegerea metodei de biopsie.

Ce tipuri de biopsie cutanată există?

Metoda este aleasă în funcție de diagnosticul suspectat, dimensiunea și profunzimea leziunii, regiunea anatomică și cantitatea de țesut necesară pentru examinare.

Biopsia punch

Biopsia punch utilizează un instrument circular care prelevează un fragment cilindric de piele.

Proba poate include:

• epidermul;
• dermul;
• uneori o porțiune din țesutul subcutanat.

Metoda este utilă pentru numeroase afecțiuni inflamatorii și pentru leziuni în cazul cărora trebuie analizate mai multe straturi ale pielii. În funcție de diametrul probei și de localizare, plaga poate fi lăsată să se vindece sau poate fi închisă cu unul ori mai multe fire.

Biopsia shave sau tangențială

Biopsia shave îndepărtează o porțiune superficială a leziunii printr-o secțiune realizată aproximativ paralel cu suprafața pielii.

Poate fi utilizată pentru formațiuni reliefate și pentru leziuni în cazul cărora medicul consideră că o probă superficială este adecvată. Plaga este frecvent lăsată să se vindece fără sutură.

Această metodă nu este potrivită automat pentru toate leziunile pigmentare sau pentru toate suspiciunile tumorale. Alegerea trebuie să permită evaluarea caracteristicilor necesare diagnosticului.

Biopsia incizională

Biopsia incizională presupune prelevarea numai a unei porțiuni reprezentative din leziune.

Poate fi aleasă atunci când:

• formațiunea este extinsă;
• îndepărtarea completă inițială ar produce un defect important;
• diagnosticul trebuie confirmat înaintea tratamentului definitiv;
• trebuie analizată o anumită regiune a leziunii.

Deoarece numai o parte este prelevată, leziunea rămâne prezentă și poate necesita ulterior tratament suplimentar.

Biopsia excizională

Biopsia excizională presupune îndepărtarea completă a formațiunii, uneori împreună cu o margine de piele aparent normală.

Procedura poate avea simultan:

• rol diagnostic, deoarece țesutul este analizat;
• rol terapeutic, deoarece leziunea este îndepărtată.

Plaga este închisă, de regulă, prin sutură. Pentru defecte mai mari sau localizări complexe pot fi necesare tehnici de Reconstrucție post-excizie.

Care este diferența dintre biopsie și excizie?

Biopsia descrie scopul diagnostic al prelevării țesutului. Excizia descrie îndepărtarea chirurgicală a unei formațiuni.

O biopsie poate îndepărta:

• numai o parte a leziunii;
• o probă superficială;
• un fragment cilindric;
• întreaga formațiune.

Prin urmare, o excizie completă poate fi și biopsie excizională atunci când țesutul este trimis pentru examinare histopatologică.

Informațiile despre îndepărtarea chirurgicală completă sunt prezentate separat în pagina Excizii cutanate.

Cum este aleasă metoda potrivită?

Medicul ia în considerare:

• diagnosticul probabil;
• caracteristicile clinice și dermatoscopice;
• dimensiunea leziunii;
• grosimea și profunzimea estimată;
• localizarea;
• relația cu structurile din jur;
• necesitatea evaluării marginilor;
• riscul de sângerare;
• posibilitatea suturii;
• aspectul cicatricii;
• necesitatea unei intervenții ulterioare.

O probă prea superficială sau prelevată dintr-o regiune nereprezentativă poate să nu conțină toate elementele necesare diagnosticului. În cazul leziunilor mari ori neuniforme, medicul poate alege zona care oferă cele mai relevante informații.

De ce nu sunt tratate toate leziunile direct cu laser?

O leziune cu diagnostic incert nu trebuie distrusă înainte de a se stabili dacă este necesară examinarea histopatologică.

Vaporizarea sau distrugerea completă a țesutului poate împiedica:

• confirmarea diagnosticului;
• evaluarea profunzimii;
• identificarea tipului tumoral;
• examinarea marginilor;
• alegerea tratamentului ulterior.

Din acest motiv, Excizia leziunilor cutanate cu laser CO₂ este indicată numai pentru formațiuni atent selectate, după evaluarea medicală. O leziune suspectă poate necesita biopsie sau excizie chirurgicală cu păstrarea probei.

Cum se desfășoară procedura?

Înaintea biopsiei, medicul:

• examinează formațiunea;
• verifică diagnosticul probabil;
• stabilește zona care trebuie prelevată;
• explică metoda;
• discută beneficiile, limitele și riscurile;
• solicită consimțământul pacientului.

Pielea este curățată, iar anestezicul local este injectat în jurul sau sub leziune. Injecția poate produce câteva secunde de usturime, după care regiunea devine amorțită. În timpul prelevării poate fi percepută presiune sau tracțiune, dar procedura nu ar trebui să fie dureroasă.

După obținerea probei:

• sângerarea este controlată;
• plaga poate fi suturată;
• poate fi utilizat un adeziv sau benzi sterile;
• poate fi lăsată să se vindece spontan;
• se aplică un pansament;
• proba este etichetată și trimisă la laborator.

Necesitatea suturii depinde de tipul biopsiei, dimensiune și localizare.

[IMAGINEA 2 – Etapele biopsiei cutanate]

Poziție recomandată: după secțiunea „Cum se desfășoară procedura?”

Tipul imaginii: ilustrație medicală în trei sau patru cadre: anestezia locală, prelevarea probei, închiderea sau pansarea plăgii și trimiterea țesutului la laborator.

Format recomandat: orizontal, aproximativ 3:2.

Text alternativ:

Etapele unei biopsii cutanate realizate sub anestezie locală

Legendă opțională:

Proba este prelevată după anestezierea regiunii și este trimisă pentru examinare histopatologică.

Biopsia este dureroasă?

Injecția anestezicului poate produce o senzație scurtă de usturime sau arsură. După instalarea anesteziei, pacientul poate simți atingere, presiune ori tracțiune, dar nu ar trebui să simtă durerea tăierii.

După dispariția efectului anestezic pot apărea:

• sensibilitate locală;
• o ușoară durere;
• senzație de tensiune;
• umflare;
• vânătaie.

Disconfortul este, în general, temporar. Intensificarea durerii după primele zile, mai ales împreună cu roșeață, căldură locală sau secreții, poate indica o complicație și trebuie comunicată medicului.

Cât durează?

Prelevarea propriu-zisă poate dura numai câteva minute. Timpul total este mai lung deoarece include:

• evaluarea;
• explicarea procedurii;
• pregătirea regiunii;
• anestezia;
• controlul sângerării;
• sutura, dacă este necesară;
• aplicarea pansamentului.

Durata variază în funcție de numărul probelor, tipul biopsiei și complexitatea localizării.

Este necesară internarea?

În majoritatea cazurilor, biopsia cutanată este o procedură ambulatorie. Pacientul poate pleca după ce plaga este pansată și starea sa permite acest lucru.

Biopsiile extinse, localizările dificile sau intervențiile care necesită o reconstrucție mai complexă pot avea o organizare diferită.

Este necesar să nu mănânci înaintea biopsiei?

Pentru o procedură obișnuită realizată numai sub anestezie locală, alimentația și hidratarea pot fi, de regulă, menținute normal.

Dacă este planificat un alt tip de anestezie sau o intervenție mai amplă, clinica va transmite instrucțiuni specifice.

Ce trebuie comunicat înaintea procedurii?

Medicul trebuie informat despre:

• medicamentele administrate;
• anticoagulante;
• antiagregante plachetare;
• alergii;
• reacții anterioare la anestezice;
• tulburări de coagulare;
• episoade de sângerare prelungită;
• diabet;
• tratamente imunosupresoare;
• infecții active;
• existența unui stimulator cardiac sau a altui dispozitiv implantat, dacă se poate utiliza electrocoagularea;
• sarcină;
• tendința de formare a cicatricilor hipertrofice sau cheloide.

Medicamentele care influențează coagularea pot crește riscul de sângerare și vânătăi. Ele nu trebuie întrerupte din proprie inițiativă; conduita este stabilită de medicul care efectuează procedura și, când este necesar, de medicul care le-a prescris.

Trebuie oprite anticoagulantele?

Nu fără recomandare medicală.

Întreruperea necontrolată a unui anticoagulant sau antiagregant poate crește riscul unor evenimente grave. Medicul trebuie să cunoască exact:

• denumirea tratamentului;
• doza;
• motivul administrării;
• ora ultimei doze;
• eventualele rezultate recente ale analizelor de coagulare.

În funcție de procedură și de riscul individual, tratamentul poate fi continuat sau poate necesita o ajustare stabilită medical.

Cum este pregătită zona?

În ziua procedurii este recomandat ca regiunea să fie:

• curată;
• lipsită de machiaj;
• fără autobronzant;
• fără creme colorate;
• ușor accesibilă prin îmbrăcăminte.

Nu este recomandată aplicarea în prealabil a unor acizi, soluții pentru veruci, produse caustice sau tratamente care pot modifica aspectul leziunii.

Pacientul poate aduce:

• fotografii anterioare;
• rezultate dermatoscopice;
• rapoarte histopatologice vechi;
• lista medicamentelor;
• documente despre intervenții realizate în aceeași regiune.

Ce se întâmplă cu proba?

Țesutul este introdus într-un recipient special, identificat și trimis laboratorului de anatomie patologică.

În laborator, proba este procesată, tăiată în secțiuni foarte subțiri, colorată și examinată la microscop. Raportul histopatologic poate include descrierea macroscopică, constatările microscopice și diagnosticul final.

În anumite cazuri pot fi necesare:

• secțiuni suplimentare;
• colorări speciale;
• imunohistochimie;
• teste pentru microorganisme;
• corelarea cu alte probe;
• o a doua opinie anatomopatologică.

Ce poate arăta rezultatul histopatologic?

Raportul poate preciza:

• denumirea afecțiunii;
• caracterul benign, precanceros sau malign;
• tipul tumorii;
• gradul de diferențiere;
• profunzimea;
• prezența inflamației;
• existența unor microorganisme;
• particularități ale celulelor;
• raportul leziunii cu marginile probei;
• necesitatea unor investigații suplimentare.

În cazul unei tumori, rezultatul poate contribui la stabilirea tratamentului și, împreună cu alte investigații, la evaluarea extinderii bolii.

Ce înseamnă marginile probei?

Marginile reprezintă limitele laterale și profunde ale țesutului îndepărtat.

Raportul poate arăta că:

• leziunea nu ajunge la marginile examinate;
• leziunea ajunge la una dintre margini;
• proba este parțială și marginile nu pot fi interpretate ca după o excizie completă;
• este necesară o intervenție suplimentară.

O margine fără celule tumorale poate sugera că formațiunea a fost îndepărtată complet în proba analizată. Interpretarea depinde însă de tipul biopsiei, orientarea piesei și diagnosticul final.

Un rezultat benign exclude orice tratament ulterior?

Nu întotdeauna.

O leziune benignă poate necesita îndepărtare completă dacă:

• continuă să producă simptome;
• se inflamează repetat;
• este traumatizată;
• a fost biopsiată numai parțial;
• reapare;
• afectează funcția;
• produce un disconfort estetic important;
• diagnosticul clinic și cel histopatologic nu se corelează suficient.

În alte situații, nu este necesar niciun tratament suplimentar.

Ce se întâmplă dacă este identificat un cancer cutanat?

Conduita depinde de:

• tipul tumorii;
• dimensiune;
• profunzime;
• localizare;
• caracteristicile histopatologice;
• starea marginilor;
• antecedentele pacientului.

Poate fi recomandată:

• excizie suplimentară;
• o intervenție cu margini stabilite în funcție de diagnostic;
• reconstrucția defectului;
• evaluarea oncologică;
• investigații suplimentare;
• monitorizare dermatologică periodică.

Diagnosticul histopatologic este esențial pentru planificarea tratamentului unui cancer cutanat.

Informațiile generale sunt prezentate în pagina Cancer de piele.

În cât timp este primit rezultatul?

Intervalul diferă în funcție de:

• laborator;
• tipul probei;
• complexitatea diagnosticului;
• necesitatea colorărilor speciale;
• necesitatea imunohistochimiei;
• solicitarea unei a doua opinii;
• organizarea clinicii.

Procesarea histopatologică necesită mai multe etape și nu oferă, de regulă, un rezultat imediat. Unele rapoarte sunt finalizate în câteva zile, iar cazurile complexe pot necesita mai mult timp.

Termenul concret și modul de comunicare a rezultatului trebuie confirmate la clinică.

Cum se îngrijește plaga?

Instrucțiunile exacte depind de metoda utilizată și trebuie respectate cu prioritate.

Îngrijirea poate include:

• păstrarea pansamentului pentru perioada indicată;
• spălarea mâinilor înaintea atingerii plăgii;
• curățarea delicată cu apă și un produs blând;
• evitarea frecării;
• uscarea prin tamponare;
• aplicarea produsului recomandat;
• acoperirea cu un pansament curat;
• schimbarea pansamentului la intervalul indicat;
• protejarea regiunii de lovituri și întindere.

Menținerea plăgii curate, ușor umede și acoperite poate susține vindecarea. AAD recomandă, pentru numeroase plăgi de biopsie, aplicarea unui strat subțire de vaselină simplă și acoperirea cu pansament, dacă medicul nu oferă alte instrucțiuni.

[IMAGINEA 3 – Îngrijirea plăgii după biopsie]

Poziție recomandată: după secțiunea „Cum se îngrijește plaga?”

Tipul imaginii: infografic medical discret cu spălarea mâinilor, curățarea blândă, aplicarea produsului recomandat și schimbarea pansamentului.

Format recomandat: orizontal, aproximativ 3:2.

Text alternativ:

Îngrijirea corectă a plăgii după o biopsie cutanată

Legendă opțională:

Respectarea indicațiilor de curățare și pansare contribuie la vindecarea corespunzătoare a zonei biopsiate.

Sunt necesare antibiotice locale?

Nu în mod automat.

Pentru o plagă curată, antibioticul local nu este recomandat de rutină în toate cazurile, deoarece anumite produse pot provoca iritație sau dermatită alergică. Se utilizează numai dacă este prescris pentru situația respectivă.

Nu trebuie aplicate din proprie inițiativă:

• alcool;
• apă oxigenată în mod repetat;
• iod;
• pudre;
• creme parfumate;
• produse cosmetice;
• remedii caustice.

Acestea pot irita țesutul și pot întârzia vindecarea.

Poate fi udată zona?

Instrucțiunile diferă în funcție de procedură, sutură și pansament.

După perioada indicată de medic, plaga poate fi de obicei curățată delicat, fără frecare și fără menținerea îndelungată în apă. Până la vindecare poate fi recomandată evitarea:

• piscinei;
• saunei;
• jacuzziului;
• băilor prelungite;
• înotului în mare sau lac.

Dușul poate fi permis, dar zona trebuie îngrijită și repansată conform indicațiilor primite.

Sunt necesare fire de sutură?

Nu pentru toate biopsiile.

Firele pot fi necesare după:

• unele biopsii punch;
• biopsii incizionale;
• biopsii excizionale;
• prelevări mai profunde;
• proceduri în zone aflate sub tensiune.

Biopsiile superficiale pot fi lăsate să se vindece fără sutură. Medicul va preciza dacă firele sunt resorbabile sau trebuie îndepărtate.

Intervalul pentru îndepărtare depinde de localizare, dimensiunea plăgii și tipul suturii.

Activitatea fizică trebuie limitată?

Poate fi necesară reducerea temporară a efortului dacă biopsia este localizată într-o regiune care se întinde sau este solicitată prin mișcare.

Efortul poate favoriza:

• sângerarea;
• desfacerea plăgii;
• tensiunea asupra firelor;
• lărgirea cicatricii;
• vindecarea întârziată.

Restricțiile sunt stabilite în funcție de dimensiunea plăgii și localizare. Biopsia de la nivelul spatelui, umărului, toracelui sau membrelor poate necesita precauții diferite față de o prelevare superficială de mici dimensiuni.

Rămâne cicatrice?

Orice procedură care pătrunde în derm poate lăsa o cicatrice.

Aspectul acesteia depinde de:

• tipul biopsiei;
• dimensiunea și profunzimea probei;
• localizare;
• modul de închidere;
• tensiunea exercitată asupra plăgii;
• apariția unei infecții;
• expunerea solară;
• particularitățile individuale de vindecare;
• tendința de formare a cicatricilor hipertrofice sau cheloide.

Medicul alege metoda ținând cont atât de necesitatea obținerii unei probe adecvate, cât și de funcția și aspectul regiunii. Biopsia nu poate garanta însă absența cicatricii.

După vindecarea completă, protecția solară poate reduce accentuarea diferențelor de culoare ale cicatricii.

Care sunt riscurile?

Biopsia cutanată este, în general, o procedură de mică amploare, dar poate fi asociată cu:

• sângerare;
• hematom;
• durere;
• umflare;
• infecție;
• desfacerea plăgii;
• reacție la anestezic sau pansament;
• cicatrice;
• modificări de pigment;
• amorțeală locală;
• lezarea rară a unui nerv superficial;
• vindecare întârziată;
• persistența sau reapariția leziunii dacă biopsia a fost parțială;
• necesitatea unei noi proceduri.

Riscul poate fi influențat de dimensiunea probei, localizare, diabet, fumat, imunosupresie, tulburări de coagulare și medicamentele care subțiază sângele.

Ce trebuie făcut dacă plaga sângerează?

O cantitate mică de sânge pe pansament poate apărea după procedură.

Dacă sângerarea continuă, poate fi recomandată aplicarea unei presiuni ferme și continue cu o compresă curată, fără ridicarea repetată a acesteia pentru verificare. Dacă sângerarea nu se oprește sau este abundentă, trebuie contactată clinica ori un serviciu medical.

Situația necesită atenție suplimentară la pacienții care urmează tratament anticoagulant sau prezintă o tulburare de coagulare.

Care sunt semnele unei infecții?

Trebuie solicitat sfat medical dacă apar:

• durere în creștere;
• roșeață care se extinde;
• căldură locală accentuată;
• umflare progresivă;
• secreție purulentă;
• cruste galbene;
• miros neplăcut;
• febră;
• desfacerea plăgii;
• stare generală alterată.

O ușoară sensibilitate, o vânătaie sau o roșeață limitată pot apărea după procedură, dar agravarea progresivă necesită evaluare.

Se poate repeta biopsia?

Da.

O nouă biopsie poate fi necesară dacă:

• proba nu a fost suficientă;
• țesutul nu a fost reprezentativ;
• rezultatul nu explică manifestările;
• leziunea continuă să evolueze;
• apar modificări noi;
• trebuie evaluată o altă regiune;
• sunt necesare teste suplimentare;
• diagnosticul clinic și cel histopatologic nu se corelează;
• formațiunea reapare.

Repetarea procedurii nu înseamnă automat că prima biopsie a fost realizată incorect. Unele boli au modificări neuniforme, iar diagnosticul poate necesita analiza unei alte regiuni sau a unei probe mai profunde.

Poate biopsia răspândi cancerul?

Biopsia cutanată este o etapă standard în diagnosticul formațiunilor suspecte. Procedura este aleasă astfel încât să ofere informațiile necesare pentru diagnosticul și tratamentul ulterior.

Riscul principal nu este „răspândirea” tumorii printr-o biopsie cutanată obișnuită, ci alegerea unei probe nepotrivite sau întârzierea examinării histopatologice. Pentru suspiciunea de melanom sau pentru alte tumori, medicul selectează tehnica adecvată diagnosticului probabil și localizării.

Poate fi efectuată biopsia în timpul sarcinii?

O biopsie necesară diagnosticului poate fi efectuată și în timpul sarcinii, după evaluarea indicației, a localizării și a tipului de anestezic.

O leziune suspectă nu trebuie ignorată numai din cauza sarcinii. Medicul trebuie informat despre sarcină înaintea procedurii, pentru adaptarea planului și a medicației utilizate.

Poate fi efectuată la copii?

Da, atunci când există o indicație medicală.

Procedura și tipul anesteziei sunt adaptate:

• vârstei;
• dimensiunii leziunii;
• localizării;
• capacității copilului de a coopera;
• cantității de țesut necesare.

Părintele sau reprezentantul legal primește explicații despre procedură, îngrijirea plăgii și comunicarea rezultatului.

Ce rezultat poate fi obținut prin biopsie?

Biopsia cutanată poate permite:

• confirmarea sau excluderea unui diagnostic;
• diferențierea leziunilor cu aspect asemănător;
• identificarea unei formațiuni benigne;
• depistarea unei leziuni precanceroase;
• confirmarea unui cancer cutanat;
• clasificarea tipului tumoral;
• evaluarea profunzimii și marginilor;
• identificarea unei boli inflamatorii;
• investigarea unei infecții;
• alegerea tratamentului;
• planificarea unei excizii sau reconstrucții;
• stabilirea necesității monitorizării.

Nu pot fi garantate:

• obținerea diagnosticului definitiv din orice probă;
• lipsa necesității unei biopsii suplimentare;
• absența cicatricii;
• îndepărtarea completă printr-o biopsie parțială;
• lipsa complicațiilor;
• faptul că un rezultat benign exclude orice monitorizare ulterioară;
• posibilitatea efectuării procedurii în aceeași zi cu evaluarea inițială.

La <b>Absolute Aestetics</b>, biopsia cutanată este planificată în funcție de caracteristicile formațiunii și de informațiile necesare diagnosticului, cu trimiterea probei pentru examinare histopatologică și stabilirea conduitei ulterioare în funcție de rezultat.